Polipii colonici sau rectali apar in intestinul gros. Rezectia polipilor previne aparitia cancerului colo-rectal. Diagnostic si tratament in policlinica Titan sector 3 Bucuresti
Alexdor Medical - Gastroenterologie, Consultatie de specialitate, Ecografie 4D Doppler color in policlinica Titan sector 3 Bucuresti, Medicina Muncii, Fisa de aptitudine in munca Protocol pentru programari la cabinet gastroenterologie sau medicina muncii doctor Suciu - Policlinica Titan
 

Polipii colonici şi rectali
 
Polipii gastro-esofagieni
 

  Ce sunt polipii?
 
 Polipii sunt formaţiuni protruzive care cresc pe peretele tubului digestiv, în interiorul lumenului. În funcţie de localizare, putem distinge polipi esofagieni, gastrici, intestinali sau rectali. Deşi majoritatea polipilor nu pun viaţa în pericol, unii polipi se pot transforma în timp în procese maligne precum cancerul de colon sau rect, cu procent mare de letalitate.

 Polipii nu dor şi sunt frecvent lipsiţi de simptome. Atunci când apar simptome, acestea sunt nespecifice (ex. balonare, durere abdominală, rectoragie) şi pot fi confundate cu cele date de alte afecţiuni digestive.
 
 Metoda de elecţie pentru depistarea polipilor este endoscopia digestiva însoţită de vizualizare în Narrow Band Imaging (NBI). Endoscopia digestiva superioara diagnostichează polipii localizaţi în esofag, stomac sau duoden, iar în cadrul colonoscopiei sunt depistati polipii colorectali.
 
 Deşi nu toţi polipii se pot transforma în cancer, diagnosticul macroscopic nu este totdeauna concluziv. De aceea, atunci când sunt depistaţi, din polipi se poate preleva biopsie pentru a fi trimisă către laboratorul histopatologic. Dacă analiza histopatologică a probei relevă potenţial de malignizare, se reintervine endoscopic, iar polipul se rezecă prin polipectomie endoscopica.
 
 Prin depistarea şi îndepărtarea polipilor endoscopia digestiva este de mare ajutor în prevenirea cancerului de esofag, stomac, colon sau rect.
Polip colonic rezecat si recuperat pentru analiza histopatologica
 
[Polip rezecat şi recuperat]
 

  Legătura între polipi şi cancer
 
 Nu toţi polipii se pot transforma în cancer, dar 95% dintre cazurile de cancer de colon sau rect provin din polipi care au acumulat defecte genetice în ani de zile.
 
 În condiţii normale, mucoasa care acoperă peretele tubului digestiv este formată din celule care sunt iniţial imature, se divid, se maturează şi în final mor, pentru a fi înlocuite cu alte celule tinere şi aşa mai departe. Tot acest proces de regenerare are loc într-o manieră ordonată şi este necesar pentru a menţine integritatea şi capacitatea funcţională a intestinului.
 
 Polipii hiperplastici apar atunci când celulele sunt bine diferenţiate (mature), însă înmultirea lor este stimulată şi acestea ajung să fie prezente într-un numar crescut formând o formaţiune protruzivă (polip). Deşi se considera că acest tip de polipi nu au potenţial malign, studii recente arată că polipii hiperplastici din colonul drept se pot transforma în tumori maligne.
 
 Polipii inflamatori apar în contextul unor procese inflamatorii cronice precum boala Crohn sau colita ulcero-hemoragica. Bolile inflamatorii cronice intestinale sunt un factor de risc pentru apariţia cancerului de colon sau rect.
 
 Polipii adenomatosi sunt tumori benigne ale caror celule prezintă unele defecte de maturare, dar care nu au parcurs (încă) toate etapele transformării in cancer. O parte dintre polipii adenomatosi se vor transforma în timp în cancer, pe măsură ce celulele lor cumuleaza şi alte defecte genetice.
 
 Cancerul este o leziune formata din celule care şi-au pierdut capacitatea de a se matura şi astfel au o rată mare de diviziune cu invadarea ţesuturilor invecinate. Majoritatea tumorilor maligne digestive provin dintr-un proces inflamator cronic care a evoluat iniţial benign. În cazul cancerelor digestive, procesul de apariţie a malignităţii este de regulă unul de lungă durata, adesea fiind necesari mai mult de 10 ani de la prima inflamaţie până la debutul malignitaţii.
 
 

Etape ale transformarii unui polip colonic in cancer de colon sau rect
 
[ Etape ale transformării unui polip colorectal în cancer de colon sau rect ]

 
 Imaginea de mai sus prezintă câteva etape din procesul de transformare a unui polip într-o tumoră malignă de colon sau rect:
 
 1. Polipul diminutiv iniţial (1) are un diametru de doar 1-2 milimetri. Este complet asimptomatic. Nu poate fi detectat prin palparea abdomenului, dar poate fi diagnosticat, analizat şi îndepărtat prin endoscopie digestiva inferioara (colonoscopie).
 
 2. În ani de zile, acest polip acumulează defecte genetice şi creşte în volum ajungând la un diametru mai mare de 1 cm (polipul 2). În această etapă, polipul este foarte rar simptomatic. Şi acest polip poate fi rezecat prin polipectomie endoscopica cu prevenţia apariţiei cancerului.
 
 3. În timp, acest polip mai acumulează defecte genetice şi devine o tumoră neoplazică neinvazivă, denumită şi cancer in situ (3). Acest polip are deja atributele unui cancer, însă carcinomul este limitat deocamdată în masa polipului, fără să invadeze vecinătăţile. Chiar şi în această etapă, carcinomul poate fi complet îndepărtat prin rezecţia endoscopica a polipului.
 
 4. Aceasta este o tumoră malignă care a invadat ţesuturile învecinate şi care blochează aproape complet lumenul intestinului (stenoză). De multe ori, starea de sănătate aparentă a pacientului este abia acum afectată de primele simptome (dureri abdominale, tranzit perturbat, scaune negre sau roşii, rectoragii, paloare, oboseală, etc). Diagnosticarea endoscopica a unei astfel de tumori este urmată de analiza histopatologică şi de examene imagistice suplimentare (CT, RMN) pentru a stabili abordarea terapeutică ulterioară.
 

  Factorii de risc implicaţi în apariţia polipilor
 
 Ținând cont de aspectele prezentate mai sus, nu este surprinzător faptul că factorii de risc implicaţi in apariţia polipilor de colon sau rect sunt identici cu cei implicaţi în apariţia cancerului colorectal, respectiv:
 
 1. vârsta. Incidenţa polipilor / cancerului creşte după vârsta de 45 de ani.
 
 2. istoricul familial (moştenirea genetică)
 
 3. fumatul şi consumul excesiv de alcool
 
 4. diabetul zaharat tip 2
 
 5. sedentarismul şi obezitatea
 
 6. bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, recto-colita ulcero-hemoragică)
 
 7. consumul excesiv de carne roşie, mai ales carne roşie procesată la temperatură înaltă (prin prăjire, afumare) sau industrial
 
 8. colecistectomia (operaţia de îndepărtare a vezicii biliare). În absenţa colecistului, ficatul eliberează constant secreţie biliară în intestin. Sărurile biliare au efect iritant asupra mucoasei intestinale şi cresc riscul de apariţie a inflamaţiilor, polipilor şi cancerului de colon sau rect. Din acest motiv, se recomandă efectuarea colonoscopiei în mod profilactic începând cu 5 ani după colecistectomie.
 
 9. polip colonic depistat anterior. Practica medicală arată că există o probabilitate crescută ca un intestin care a produs un polip să mai producă în timp şi alţii. De aceea, după diagnosticarea şi rezecţia primului polip se recomandă monitorizarea endoscopica ulterioară.
 

  Prevenţia activă versus starea de sănătate aparentă
 
  Un stil de viaţă sănătos este necesar, dar nu suficient pentru a preveni apariţia polipilor şi a cancerului care derivă din aceştia. Indiferent cât de sănătos este stilul propriu de viaţă, anumiţi factori de risc precum moştenirea genetică şi vârsta nu sunt modificabili şi ca urmare nu pot fi preveniţi. De aceea, pentru a evita falsul confort dat de starea de sănătate aparentă se recomandă prevenţia activă.
 
  Conceptul de prevenţie activă porneşte de la faptul că boli incurabile precum cancerul de colon sau rect necesită foarte mulţi ani de la prima inflamaţie până la debutul malignităţii. Sănătatea aparentă se referă la intervalul de timp în care pacientul nu simte niciun disconfort (simptom), deşi boala este prezentă, dar evoluează silenţios, subclinic. Prevenţia activă presupune efectuarea unor investigaţii medicale în scop profilactic, pentru a depista afecţiuni în fază precoce, atunci când acestea pot fi tratate eficient, prevenind evoluţia lor către forme incurabile.
 
 
A preveni este mai uşor decât a trata
 

 Un control medical de rutină poate salva viaţa dumneavoastră sau a unei persoane dragi prin depistarea la timp a unei posibile afecţiuni grave, atunci când tratarea acesteia are şanse mari de reuşită.
 

 Vă invităm să ne contactaţi în vederea programării unui consult de rutină, chiar dacă sănătatea dumneavoastră este bună, şi cu atât mai mult dacă prezentaţi unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • hemoroizi care nu cedează după tratament (pot fi hemoroizi falşi sau hemoroizi santinelă);
  • diaree cronică, constipaţie cronică, sau alternanţa diaree-constipaţie;
  • urme de sânge prezent în scaun (fie roşu deschis sau foarte închis la culoare);
  • senzaţia repetată că după scaun intestinul nu se goleşte complet;
  • senzaţia frecventă de balonare şi / sau crampe abdominale;
  • scaun care este mai subţire decât de obicei;
  • pierdere în greutate fără un motiv aparent;
  • senzaţia persistentă de epuizare;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • vomitat repetat.
sus      
Vă mulţumim că aţi ales clinica Alexdor Medical. Gastroenterologie in policlinica Titan sector 3 Bucuresti.
 
Copyright © 2008-2024 Alexdor Medical.              Informare GDPR