Gastrita, ulcerul gastric si cancerul gastric sunt afectiuni ale stomacului care se diagnosticheaza prin endoscopie digestiva superioara.
Colonoscopia previne cancerul de colon si rect
Pregatirea pentru investigatii medicale
Cazuri clinice cu exemple medicale relevante discutate
Alexdor Medical - Ecografie 4D Doppler color, Endoscopie digestiva superioara, Colonoscopie, Medicina muncii

Gastrita, Ulcerul Gastric
 
Cancerul Gastric


 

  Ce sunt gastrita, ulcerul şi cancerul gastric?
 
 Gastrita, ulcerul şi cancerul gastric sunt afecţiuni inflamatorii ale stomacului. O parte dintre factorii de risc care duc la geneza acestor afecţiuni, dar şi multe dintre simptomele lor sunt comune. Însă pentru a înţelege cum apar aceste tulburări gastrice, mai întâi începem cu câteva detalii despre rolul şi modul de funcţionare al stomacului.

 În prezent, mulţi dintre noi suntem interesaţi de igiena şi calitatea alimentaţiei, însă în vremurile străvechi igiena era de regulă sacrificată în favoarea cantităţii din motive de necesitate. Hrana era mult mai dificil de procurat şi păstrat, de aceea preocuparea primordială a strămoşilor noştri în ceea ce priveşte alimentaţia era nu igiena, ci mâncatul în sine ca să poată supravieţui în penuria din acele vremuri. Dacă ceea ce mâncau era curat, foarte bine, dacă însă alimentele erau contaminate, atunci organismul trebuia cumva să se apere de asaltul diverşilor patogeni care erau ingeraţi odată cu alimentele neigienizate.
 
 Soluţia defensivă gasită de organism a fost să secrete o substanţă extrem de corozivă care să distrugă cât mai mulţi dintre aceşti agenţi patogeni. Această substanţă este acidul gastric, mai exact acidul clorhidric a cărui tărie este comparabilă cu cea a acidului sulfuric din acumulatorul unui automobil.

Esofagul, stomacul si duodenul sunt segmente ale tubului digestiv superior
 
[Esofag, Stomac, Duoden]

 Însă acidul clorhidric este un rău necesar. Pe de o parte, acidul distruge patogenii care încearcă să colonizeze organismul uman, pe de altă parte, este atât de coroziv încât ar putea distruge cu uşurinţă oricare dintre celulele noastre. Cum poate organismul să secrete acid clorhidric şi în acelasi timp să se apere de el? Simplu: prin creerea unui compartiment, pe care îl tapetează cu o substanţă protectoare şi în acelaşi timp îl delimitează de vecinătăţi prin porţi de acces.
 
 Aceasta este modul elgant în care organismul se foloseste de acid, ferindu-se totodată de arsurile chimice şi inflamaţiile cauzate de acesta. Stomacul secretă acid şi se apără de el secretând mucus gastric care acoperă pereţii, formând un strat protector şi aderent. Totodată, stomacul îşi protejează vecinii prin sfincterele cardia şi pilor, aşa încât acidul concentrat nu poate părăsi stomacul.
 
 Acest echilibru destul de fragil se strică însă fie ca urmare a stilului de viată nesănătos sau prin cumul de factori de risc. Astfel, prin diverse procese precum hiper-secreţia de acid clorhidric indusă de stres, secreţia de mucus gastric perturbată de anumite medicamente, prezenţa substanţelor toxice (alcool, gudroane din fum de ţigară, nitriţi, etc), infecţia cu bacteria Helicobacter pylori, şi aşa mai departe, în cele din urmă mecanismele defensive ale stomacului sunt depăşite, iar mucoasa gastrică este iritată.
 
 Prin răspunsul inflamator organismul caută să-şi mobilizeze resursele pentru a se apăra de agresiune, însă dacă inflamaţia se cronicizează se ajunge la gastrita cronica care poate evolua în timp către ulcer gastric şi cancer gastric.

  Legătura între gastrită, ulcer gastric şi cancer gastric
 
 În condiţii normale, mucoasa care acoperă peretele stomacului este formată din celule sănătoase, care sunt iniţial imature, se divid, se maturează şi în final mor, pentru a fi înlocuite cu alte celule tinere şi asa mai departe. Tot acest proces de regenerare are loc într-o manieră ordonată şi este necesar pentru a menţine integritatea şi capacitatea funcţională a stomacului.
 
 Spre deosebire de răspunsul inflamator de scurtă durată, care ajută organismul să răspundă eficient unui stresor, răspunsul inflamator cronic "deschide cutia Pandorei" şi permite apariţia şi acumularea de defecte celulare, care pot da naştere în timp inclusiv unui proces malign.
 
 Astfel, o parte dintre persoanele care suferă iniţial o inflamaţie acută a mucoasei gastrice, pot să parcurgă de-a lungul mai multor ani de zile aşa numita "cascadă Correa", respectiv evoluţia către gastrita acuta, apoi gastrita cronica care se poate complica în timp cu metaplazie, apoi displazie şi în cele din urmă cancer gastric. Această progresie poate fi oprită prin diagnosticare şi tratare în timp util.
 

Progresia de la gastrita spre ulcer gastric si in final cancer gastric
 
[ Evoluţia în timp a gastritei cronice spre ulcer gastric şi în final cancer gastric ]

 
 Gastrita este o inflamaţie a mucoasei gastrice. Poate fi acută sau cronică, în cazul în care răspunsul inflamator iniţial se prelungeşte. Gastrita nu este totdeauna însoţită de simptome, însă atunci când acestea sunt prezente, se resimte de regulă durere abdominală, balonare, senzaţia de arsură, greaţa, inapetenţă.
 
 Ulcerul gastric este un proces inflamator însoţit de eroziunea mucoasei gastrice, care uneori poate evolua până la perforarea completă a peretelui. Aproape o treime dintre pacienţii cu ulcer gastric nu resimt niciun simptom. Cel mai frecvent simptom este durerea abdominală care se intensifică odată cu consumul de alimente. Spre deosebire de ulcerul duodenal, ulcerul gastric se poate complica în timp cu cancer gastric, de aceea un ulcer gastric diagnosticat trebuie tratat şi monitorizat endoscopic pentru a confirma videcarea completă.
 
 Cancerul gastric este o leziune formată din celule care au acumulat în timp multiple defecte şi care şi-au pierdut capacitatea de a se matura. Astfel, celulele maligne au o rată mare de diviziune şi formează tumori care invadează ţesuturile învecinate. Majoritatea tumorilor maligne digestive provin dintr-un proces inflamator cronic care a evoluat iniţial benign. În cazul cancerelor digestive, procesul de apariţie a malignităţii este de regulă unul de lungă durată, adesea fiind necesari mai mult de 10 ani de la prima inflamaţie până la debutul malignităţii. De multe ori, starea de sănătate aparentă a pacientului este abia acum afectată de primele simptome (dureri abdominale, vomismente, inapetenţă, paloare, oboseală, etc). Diagnosticarea endoscopică a unei astfel de tumori este urmată de
analiza histopatologică şi de examene imagistice suplimentare (CT, RMN) pentru a stabili abordarea terapeutică ulterioară.
 

  Factorii de risc implicaţi în apariţia gastritei, ulcerului şi cancerului gastric
 
 Factorii care cresc riscul apariţiei gastritei, ulcerului şi cancerului gastric sunt de fapt factorii de risc implicaţi în apariţia şi perpetuarea inflamaţiei la nivel gastric, respectiv:
 
 1. vârsta. Incidenţa gastritei atrofice şi a cancerului gastric creşte după vârsta de 45 de ani.
 
 2. istoricul familial (moştenirea genetică)
 
 3. fumatul şi consumul excesiv de alcool
 
 4. stresul (stările emoţionale puternice, anxietatea, supra-solicitarea şi odihna insuficientă)
 
 5. 
refluxul biliar (refluxul duodeno-gastric)
 
 6. o intervenţie chirurgicală anterioară la nivelul stomacului
 
 7. consumul alimentelor foarte sărate, care conţin nitriţi / nitraţi sau care conţin produşi chimici de piroliză formaţi prin tratarea termică la temperatură înaltă (prăjire, afumare)
 
 8. administrarea anumitor medicamente pe termen lung (medicamente care scad aciditatea gastrică şi permit colonizarea şi proliferarea bacteriană, unele anti-inflamatoare, etc).

 

  Prevenţia activă versus starea de sănătate aparentă
 
  Un stil de viaţă sănătos este necesar, dar nu suficient pentru a preveni apariţia gastritei, ulcerului şi a cancerului gastric. Indiferent cât de sănătos este stilul propriu de viaţă, anumiţi factori de risc precum moştenirea genetică şi vârsta nu sunt modificabili şi ca urmare nu pot fi preveniţi. De aceea, pentru a evita falsul confort dat de starea de sănătate aparentă se recomandă prevenţia activă.
 
  Conceptul de
prevenţie activă porneşte de la faptul că boli incurabile precum cancerul gastric necesită foarte mulţi ani de la prima inflamaţie până la debutul malignităţii. Sănătatea aparentă se referă la intervalul de timp în care pacientul nu simte niciun disconfort (simptom), deşi boala este prezentă, dar evoluează silenţios, subclinic. Prevenţia activă presupune efectuarea unor investigaţii precum endoscopia digestivă superioară sau colonoscopia în scop profilactic, pentru a depista afecţiuni în fază precoce, atunci când acestea pot fi tratate eficient, prevenind evoluţia lor către forme incurabile.
 


 
A preveni este mai uşor decât a trata
 

 Un control medical de rutină poate salva viaţa dumneavoastră sau a unei persoane dragi prin depistarea la timp a unei posibile afecţiuni grave, atunci când tratarea acesteia are şanse mari de reuşită.
 

 Vă invităm să ne contactaţi în vederea programării unui consult de rutină, chiar dacă sănătatea dumneavoastră este bună, şi cu atât mai mult dacă prezentaţi unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  • disconfort abdominal sau indigestie repetată;
  • senzaţia repetată de balonare;
  • senzaţia de arsură gastrică sau arsură "în capul pieptului";
  • urme de sânge prezent în scaun (fie roşu deschis sau foarte închis la culoare);
  • vomitat repetat sau vomitat cu urme de sânge prezente;
  • pierdere în greutate fără un motiv aparent;
  • senzaţia persistentă de epuizare;
  • lipsa poftei de mâncare.
sus      
Vă mulţumim că aţi ales clinica Alexdor Medical pentru a avea grijă de sănătatea Dumneavoastră.
 
Copyright © 2008-2019 Alexdor Medical.              Informare GDPR