Intrebari frecvente - Informatii utile pentru pacienti
Colonoscopia previne cancerul de colon si rect
Alexdor Medical - Ecografie 4D Doppler color, Endoscopie digestiva superioara, Colonoscopie, Medicina muncii
 

Întrebări frecvente


    Întrebări

     1.  Tratamente si servicii medicale compensate si gratuite: cum beneficiem de ele?
 
     2.  Colonoscopia: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?
 
     3.  Endoscopia superioara: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?
 
     4.  Ecografia: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?
 
     5.  Cum ne pregatim pentru recoltarea analizelor de laborator?
 

    Răspunsuri

     1.  Tratamente si servicii medicale compensate si gratuite: cum beneficiem de ele?

 Alexdor Medical ofera servicii medicale compensate si gratuite in baza plafonului de decontare alocat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Pot beneficia de tratamente si servicii medicale compensate si gratuite toate persoanele care sunt asigurate la CNAS, sunt inscrise pe listele unui medic de familie si prezinta un bilet de trimitere pentru "consult gastroenterologie" sau "ecografie" cu ocazia vizitei la cabinet.
 
 Calitatea de asigurat poate fi verificata accesand serviciul online disponibil pe pagina Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
 
 Conform prevederilor CNAS, persoanele cu varsta peste 18 ani pot beneficia de servicii medicale gratuite sau compensate doar in baza cardului national de asigurari de sanatate. Pacientii care refuza cardul sau nu il pot prezenta din diverse motive, beneficiaza de servicii medicale compensate daca prezinta o adeverinta eliberata de CNAS, valabila timp de 3 luni.
 
 Va stam la dispozitie pentru detalii suplimentare la numerele de telefon:
0784 444 445, 0766 089 697 si 021 340 3050.

sus      

     2.  Colonoscopia: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?

 Colonoscopia (endoscopia digestiva inferioara) este metoda de referinta pentru investigarea intestinului gros. Intrucat vizualizarea se face direct din interior, prin camera video, precizia de diagnostic a colonoscopiei nu este intrecuta de nici o alta metoda de investigare a intestinului gros. Este singurul procedeu care permite diagnosticarea, biopsierea si indepartarea polipilor colonici care pot degenera in cancer de colon si rect.
 
 Inaintea colonoscopiei pacientul se pregateste urmand un regim hidric, continutul intestinului fiind complet evacuat cu ajutorul unor laxative. Procedeul de pregatire este descris pe larg in articolul despre colonoscopie.
 
 In timpul colonoscopiei, medicul introduce un tub lung si flexibil cu diametrul de 1 cm in rect, pacientul fiind in prealabil sedat si culcat pe partea stanga pe masa de consultatie. Colonoscopul este apoi ghidat in timp ce parcurge intreaga lungime a colonului, fiind vizualizate pe rand: zona anala, rectul, sigmoidul, colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent cecul, valva ileo-cecala si ultima ansa ileala.
 
 Investigatia dureaza de regula intre 20-35 de minute. Rezultatul este inregistrat pe DVD si acordat pacientului impreuna cu buletinul de colonoscopie redactat in scris si explicatiile pe marginea diagnosticului si a indicatiilor de tratament si regim igieno-dietetic corepunzatoare.
 
 In cele mai multe cazuri, colonoscopia este nedureroasa atat datorita administrarii intravenoase a sedativului Dormicum cat si gratie progresului tehnologic - colonoscopul modern fiind subtire si flexibil. Pentru manevrarea colonoscopului cat si pentru buna vizualizare a interiorului intestinului, medicul gastroenterolog poate introduce aer in colon. La unii pacienti insuflarea de aer si senzatia de balonare asociata pot induce disconfort in timpul colonoscopiei insa aceasta senzatie cedeaza rapid dupa investigatie odata cu eliminarea aerului din intestin.
 
 Orice jena sau teama care determina pacientul sa amane colonoscopia duc la pierderea oportunitatii de a depista o posibila afectiune serioasa in faza incipienta, atunci cand tratamentul si vindecarea acesteia au cele mai mari sanse de reusita.

sus      

     3.  Endoscopia superioara: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?

 Endoscopia digestiva superioara este singura metoda care permite diagnosticarea, biopsierea si interventia terapeutica la nivelul afectiunilor din tubul digestiv superior. La fel ca si in cazul colonoscopiei, vizualizarea in timpul endoscopiei superioare se face direct, prin camera video de aceea precizia de diagnostic a endoscopiei este mult mai mare decat a oricarei alte metode de investigare a tubului digestiv superior.
 
Pregatirea pentru endoscopie este simpla: pacientul nu consuma solide sau lichide colorate cu 6 ore inainte de investigatie. Este permis consumul de apa plata.
 
In timpul endoscopiei, pacientul este partial sedat si asezat pe partea stanga. Medicul introduce un tub subtire si flexibil cu diametrul de 0,9 cm in cavitatea bucala fiind apoi parcurse esofagul, stomacul si primul segment al intestinului subtire, numit duoden.
 
Investigatia dureaza 3-5 minute. Rezultatul este inregistrat pe DVD si acordat pacientului impreuna cu buletinul de endoscopie redactat in scris si explicatiile pe marginea diagnosticului si a indicatiilor pentru medicatie si regim igieno-dietetic corepunzatoare.
 
Fata de anii trecuti, disconfortul aferent endoscopiei este mult atenuat in prezent gratie aparatelor moderne foarte subtiri si flexibile. Cu un diametru de doar 9 milimetri, endoscopul modern este mai subtire decat degetul mic de la mana, si de asemenea mai subtire decat bolul alimentar pe care il inghitim in timpul mesei. Pacientului i se precizeaza faptul ca se lucreaza in permanenta pe calea digestiva astfel incat caile respiratorii nu sunt blocate si se poate respira in voie, fiind sfatuit sa respire adanc si rar pe durata intregii investigatii. Se administreaza totodata spray Lidocaina in cavitatea bucala cu rol de anestezic local precum si o injectie intravenoasa cu un calmant - Dormicum. Aceasta dubla anestezie este foarte eficienta pentru a reduce eventualul disconfort, pacientul ramane insa treaz, aude ce spune medicul si poate executa instructiunile acestuia in timpul endoscopiei.

sus      

     4.  Ecografia: in ce consta, cum ma pregatesc, cat de mare este disconfortul?

 Ecografia este o investigatie non-invaziva ce permite vizualizarea mai multor organe interne sau a unui embrion/făt cu ajutorul ultrasunetelor. Desi nu dispunde de acuratetea de diagnostic a colonoscopiei sau endoscopiei superioare, ecografia este adesea prima investigatie efectuata de medic pentru stabilirea unui diagnostic gratie simplitatii si a caracterului non-invaziv.
 
 Ecografia este o investigatie lipsita de disconfort sau durere. Nu este necesara o pregatire pentru vizualizarea ecografica a glandei tiroide, glandei mamare, cordului, vaselor de sange sau pentru ecografia de parti moi.
 
 Pregatirea pentru ecografia de abdomen consta in evitarea consumului de alimente solide sau de lichide fermentabile (bere, lapte, iaurt, etc) inclusiv bauturi carbogazoase cu 5-6 ore inaintea investigatiei. Pentru o vizualizare cat mai buna, se administreaza 3 comprimate de Espumisan cu 2 ore inainte de ecografie si se consuma o cantitate suficienta de ceai sau apa plata (de regula 0,5 litri) pentru a umple vezica urinara.
 
 Ecografia este mai putin utila pentru investigarea organelor care contin aer sau gaze. Pentru stabilirea unui diagnostic corect in aceste situatii, medicul va recomanda o investigatie complementara precum endoscopia digestiva superioara pentru observarea in detaliu a esofagului, stomacului si duodenului sau colonoscopia pentru investigarea rectului, colonului si a ultimei parti a intestinului subtire.

sus      

     5.  Cum ne pregatim pentru recoltarea analizelor de laborator?

Probe de sange
Recoltarea sangelui se face dimineata inainte de consumul de alimente sau lichide pentru a nu denatura rezultatul unor valori precum glicemia, colesterolul sau trigliceridele. Se evita inclusiv consumul de apa in cantitati mari inainte de recoltare.

Exudat faringian
Proba se recolteaza din faringe dimineata. Inainte de recoltare, pacientul nu mananca, nu bea, nu se spala pe dinti, nu aplica ruj sau gloss pe buze, nu consuma guma de mestecat. Proba nu se recolteaza in timpul tratamentului cu antibiotice. In cazul in care se administreaza medicatie cu antibiotice, se recolteaza proba la 3 zile dupa terminarea tratamentului.

Sumar de urina
Dupa o toaleta prealabila cu apa si sapun in zona urogenitala, se colecteaza prima urina de dimineata in recipient. Proba nu se recolteaza in timpul fluxului menstrual.

Urocultura
Proba se recolteaza in recipient steril din prima urina de dimineata. Se efectueaza o toaleta riguroasa cu apa si sapun a mainilor si a zonei urogenitale. Se usuca zona spalata anterior cu ajutorul unei comprese sterile. Se scoate dopul recipientului steril avand grija ca acesta sa nu atinga zona urogenitala sau vreun obiect din jur. Se urineaza o mica cantitate in toaleta apoi, fara a opri urinatul, se colecteaza in recipientul steril restul de urina. Dupa colectarea probei de urina dopul se fixeaza astfel incat continutul recipientului sa nu se verse.
 
Urocultura nu se recolteaza in timpul tratamentului cu antibiotice. In cazul in care se administreaza medicatie cu antibiotice, se recolteaza proba la 3 zile dupa terminarea tratamentului.

Examen coproparazitologic si coprocultura
Se recolteaza cu ajutorul spatulei din plastic aflata in interiorul recipientului. Se colecteaza atat cat intra in spatula, dupa care spatula cu proba se introduce in recipient, se inchide bine capacul, si se pastreaza la rece.
 
Mai multe informatii puteti afla in articolul despre pregatirea pentru recoltarea analizelor.

sus      

Va multumim ca ati ales Alexdor Medical pentru a avea grija de sanatatea dumneavoastra.