Tratamentul şi prevenţia infecţiei cu Helicobacter pylori
Tratamentul alopat pentru eradicarea infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori este complex si ţine cont de rezistenţa uimitoare a acestui microb, de zona geografică în care trăieşte pacientul (implicit de rezistenţa tulpinilor de H. pylori din acea zonă la anumite antibiotice), de utilizarea anterioară de antibiotice de către pacient (şi implicit riscul ca H. pylori să fi dobândit rezistenţă la acestea), etc.
Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori presupune administrarea simultană a unui medicament care scade nivelul de acid gastric şi a unei combinaţii de antibiotice însoţite de probiotice care să prevină efectele adverse posibile ale antibio-terapiei. Succesul eradicării infecţiei bacteriene se face fie prin testul respirator, fie prin testare antigenică din materii fecale efectuată la cel puţin 4 săptămâni de la terminarea terapiei. Această schemă terapeutică complexă este efectuată la recomandarea şi sub suprevegherea medicului specialist.
Prevenţia implică două abordări complementare:
1. Prevenirea colonizării stomacului de către bacteria Helicobacter pylori. Ținând cont de transmiterea inter-umană cu cale de pătrundere orală a acestei bacterii, sunt indicate menţinerea unor măsuri de igienă personală şi evitarea (în măsura în care este posibil) a contactului cu persoane infectate.
2. Prevenirea bolilor digestive generate de infecţia cu Helicobacter pylori. Majoritatea persoanelor infectate cu H. pylori nu prezintă simptome şi nu dezvoltă afecţiuni digestive. Însă, aşa cum am văzut mai sus, unele persoane infectate cu Helicobacter pylori parcurg în timp aşa numita cascadă Correa care poate merge până la apariţia cancerului gastric. Prevenirea apariţiei acestor boli se face prin evitarea cumulului de factori de risc, respectiv prin evitarea stresului, fumatului, a consumului mare de substanţe iritante sau osmotic active (sare, dulciuri, oţet, nitriţi, nitraţi, gudroane, etc).
Însă, anumiţi factori de risc precum moştenirea genetică şi vârsta nu sunt modificabili şi ca urmare nu pot fi preveniţi. De aceea, pentru a evita falsul confort dat de starea de sănătate aparentă se recomandă prevenţia activă. Această noţiune porneşte de la faptul că boli incurabile precum cancerul gastric necesită foarte mulţi ani de la prima inflamaţie până la debutul malignităţii. Sănătatea aparentă se referă la intervalul de timp în care pacientul nu simte niciun disconfort (simptom), deşi boala este prezentă, dar evoluează silenţios, subclinic. Prevenţia activă se referă la efectuarea unor investigaţii precum ecografia abdominală sau endoscopia digestivă superioară în scop profilactic, pentru a depista afecţiuni în faza precoce, atunci când acestea pot fi tratate eficient, prevenind evoluţia lor către forme incurabile.
sus